aprinde-mi Tu lumina,
să nu mă sting nicicând,
nici chiar atunci când ceața
se-ntinde pe pământ!
Se afișează postările cu eticheta My poetry. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta My poetry. Afișați toate postările
Dor
Am câte-o rădăcină peste tot
Şi nicăieri
În fiecare dintre voi
Şi în niciunul
Secretul meu ?
Un film franţuzesc
(În care n-am jucat
niciodată)
Frânturi de oameni
Şi de culoare
Povestea mea e-n cimitirul
Unui orăşel
Uitat de lume
Sub pietre şi flori
Îmi zace trecutul
La un colţ de stradă
Zâmbeşte-o căsuţă tapetată
cu amintiri
Locomotivele şuieră-n gară
A pustiu
Departe sunt de toate
Şi mi-s atât de aproape...
În fiecare dintre voi
Într-un orăşel uitat de lume
Sub pietre şi flori
E-o părticică din mine
(12 dec 2008)
... e-atât de veche această poezie... din toate locurile despre care am scris atunci, doar cimitirul şi gara au mai rămas... şi dorul, dorul care nu trece cu nimeni şi nimic... dar el nu e un loc, e un sentiment de dincolo de lume, care se preumblă între cer şi pământ, şi-n piepturile noastre...
Scurte
Dumnezeu și coala de hârtie, singurii prieteni care nu trădează și nu abandonează vreodată.
*****
Cât durează liniștea
între două bătăi de inimă,
între două gânduri
care se sparg pe dinăuntru,
între două suflete care
se ciocnesc pentru a se regăsi
și apoi se despart pentru
a se putea iubi?
*****
sunt incă tănără, da' - mi pare
că am trăit mii de vieți
printre-anotimpuri călătoare...
.jpg)
Oamenii umbla desperecheati
Doamne, oamenii umbla desperecheati
cu mainile peste coaste si peste inimi,
cauta alte inimi ca sa se faca intregi
Doamne, oamenii nu mai stiu de unde vin
si unde trebuie s-ajunga
nu mai stiu sa citeasca harti
si nici sa-si gaseasca busole pe cale
baga mainile in buzunare, castile-n urechi,
si ochii in telefoane, tablete, calculatoare
sa nu mai auda, sa nu mai vada, sa nu mai simta singuratatea
in care se trezesc noaptea,
si in care se intorc in fiecare zi
Doamne, oamenii nu mai zambesc altor oameni,
nici seninului, nici vantului, nici dorului
ii dor toate, dar neiubirea ii doare cel mai tare
toarna vin peste ea si-o amesteca-n pahare,
apoi umbla pe strazi desperecheati si imbatati cu iluzii
oamenii nu-si mai apartin, Doamne,
s-au predat lumii in care I-ai lasat la dospit
si au uitat de unde vin si unde trebuie s-ajunga
dau din colt in colt si nu mai stiu unde e acasa
isi pipaie coastele si inima si nu se mai regasesc printre ele,
iar sufletul palpaie ca o lumanare-n sfesnic
sa nu sufli, Doamne,
sa nu sufli, ca se stinge si rataceste drumul spre casa!
da-l mai tare, Doamne,
da-l mai tare sa lumineze precum stelele bolta senina,
ca pentru asta L-ai creat, Doamne,
nu pentru intuneric si tina!
(23.07.22)
Asculta, omule!
Sopteste vantul printre frunze,
Ne rade vara prin copaci
Si apa susura-n izvoare,
E-o fericire ca sa taci!
Maiastru, cerul ne cuprinde,
Albastrul sau e infinit,
Padurea freamata, e vie,
Si verdele-i nemarginit!
Asculta, omule, natura,
Ca sa-l auzi pe Dumnezeu!
Asculta, omule, invata,
Cum sa traiesti cand ti-este greu!
Sa fii ca apa curgatoare,
Nimic sa tii, sau sa distrugi!
Sa lasi durerile sa treaca,
Si apa susura-n izvoare,
E-o fericire ca sa taci!
Maiastru, cerul ne cuprinde,
Albastrul sau e infinit,
Padurea freamata, e vie,
Si verdele-i nemarginit!
Asculta, omule, natura,
Ca sa-l auzi pe Dumnezeu!
Asculta, omule, invata,
Cum sa traiesti cand ti-este greu!
Sa fii ca apa curgatoare,
Nimic sa tii, sau sa distrugi!
Sa lasi durerile sa treaca,
Si supararile s-arunci!
Si sa soptesti cum face vantul
Prin frunzele de vara pline,
Si viu sa fii, sa traiesti totul
De parca ai muri chiar maine!
Asculta, omule, natura,
Ca sa-l auzi pe Dumnezeu!
Mai lasa si tu de la tine,
Sa te prefaci in curcubeu!
Si sa soptesti cum face vantul
Prin frunzele de vara pline,
Si viu sa fii, sa traiesti totul
De parca ai muri chiar maine!
Asculta, omule, natura,
Ca sa-l auzi pe Dumnezeu!
Mai lasa si tu de la tine,
Sa te prefaci in curcubeu!
(25.06.22)
Regasire
acolo totu-i mic acum,
si casa, si drumul, si satul
doar cerul-i neschimbat si mare,
si dorul, care uneori mai doare...
Stare de nestare
intr-o zi, cand voi fi doar in poezii,
sa nu plangi, ci doar sa-mi scrii
printre vise vii...
sa nu plangi, ci doar sa-mi scrii
printre vise vii...
Nai
n-ai sa-mi vii
si n-ai sa-mi pleci
nu-ti mai sunt
si nu-mi mai esti
n-ai sa-mi taci,
n-ai sa-mi soptesti,
nu-ti mai tip,
nici nu-mi mai cresti
n-ai sa pleci
si n-ai sa vii
nu-ti doresc
nici nu mai pot
sa-ti mai sunt
sau sa-mi mai esti
ai sa taci
sau ai sa tipi
o sa cresc
si-o sa-ti soptesc
sa ma uiti
si sa m-arunci
sa nu-mi fii,
caci nu-ti mai sunt
(08.05.21)
si n-ai sa-mi pleci
nu-ti mai sunt
si nu-mi mai esti
n-ai sa-mi taci,
n-ai sa-mi soptesti,
nu-ti mai tip,
nici nu-mi mai cresti
n-ai sa pleci
si n-ai sa vii
nu-ti doresc
nici nu mai pot
sa-ti mai sunt
sau sa-mi mai esti
ai sa taci
sau ai sa tipi
o sa cresc
si-o sa-ti soptesc
sa ma uiti
si sa m-arunci
sa nu-mi fii,
caci nu-ti mai sunt
(08.05.21)
*imagini cu filtru "desen animat"
Daca maine nu mai vine...
am strans in suflet cuvinte si reactii
si-am incercat sa nu reactionez ca altii,
sa fac mereu o diferenta c-un gest mic,
decat sa tac, lasand in urma mea nimic
chiar de-a costat si nu mi-a fost bine mereu,
asta o stiu doar eu si bunul Dumnezeu,
ce-n palme a adunat si lacrima si vina
cand n-am stiut sa fiu curajul si lumina,
cand tot ce am putut a fost numai sa plang,
cand tot ce am facut a fost pumnii sa-i strang,
cand nu am mai stiut genunchii cum sa-i plec,
cand nu mi-am mai dorit prin viata ca sa trec
am strans atatea-n suflet, ca astazi nu mai stiu
cum sa respir cu ele, cum dreapta sa mai fiu,
cum sa-mi ridic privirea spre frunzele-aramii,
cum sa-ntetesc si vorba-n-aceste vremuri gri
la ceas de seara, iata, cand luna-i sus pe cer,
nu stiu cum sa alung din lume acest ger,
nu stiu de ce se moare fara de lumanare
si nici de ce se scot principii la vanzare.
nu stiu de ce se frang si vise, si sperante,
nici de ce mor iubiri crescute in distante
si n-am sa stiu vreodata ce soarta este asta
de-a rataci mereu si-a mitui napasta
ca sa nu te goleasca de tot ce ai mai bun,
de tot ce vrei sa lasi in lume de pe-acum.
sa fac o diferenta e tot ce mi-am dorit,
chiar daca uneori in toate am gresit!
(22.10.21)
Nefiresc
se face toamna tot mai tare
si vantul bate tot mai des,
cat noi uitam prin galantare
al vietii noastre inteles
ne-am vinde, de-am putea, si anii,
caci fratii i-am vandut de mult
si ne-am obisnuit cu banii
si cu al vietii crud tumult
e o placere vinovata
sa otravim capre-n vecini,
e ce nici nu s-a spus vreodata:
nu suntem Abeli, doar Caini.
de azi e-o sansa tot mai mare
pentru un maine nefiresc
noi doar privim prin galantare,
c-am scos la targ ce-i omenesc
(28.09.21)
Refugiu
ma intorc in spatele zidurilor
ca un soldat ranit,
ce-si apara cu ultimele puteri
putinul ramas din reduta
(06.08.21)
Semne pe cale
mai da-mi un obraz,
Doamne,
sa-l intorc spre oameni
si o inima mai mare
Doamne,
sa-l intorc spre oameni
si o inima mai mare
sa-i cuprinda pe toti,
bolnavi de neiubire
cum sunt
bolnavi de neiubire
cum sunt
Ruga
invata-ma sa beau
cu Tine tot paharul,
invata-ma sa fiu
cand simt ca nu mai pot,
fa diamant din mine
si-ntoarce-ma acasa,
sa nu mai stiu ce-i dorul
cand glas nici nu mai am,
sa pot sa uit de lume
si ce-i urat in ea,
sa nu mai stiu de oameni,
cand nu-mi mai simt nici inima
cu Tine tot paharul,
invata-ma sa fiu
cand simt ca nu mai pot,
fa diamant din mine
si-ntoarce-ma acasa,
sa nu mai stiu ce-i dorul
cand glas nici nu mai am,
sa pot sa uit de lume
si ce-i urat in ea,
sa nu mai stiu de oameni,
cand nu-mi mai simt nici inima
Liliac cu dor
infloreste si astazi liliacul,
cum inflorea la tine, langa gard
rasare iar copilaria toata,
din amintirile ascunse pe sub fard
si creste dorul cum odinioara
crestea aluatul in cuptor,
gandindu-ma din nou la tine
in timpul acesta trecator
cum inflorea la tine, langa gard
rasare iar copilaria toata,
din amintirile ascunse pe sub fard
si creste dorul cum odinioara
crestea aluatul in cuptor,
gandindu-ma din nou la tine
in timpul acesta trecator
State of mind
adu-mi aminte cine sunt
cand te iubesc doar sa nu mor
cand nu sunt cer si nici pamant
cand nu-mi intind aripi in zbor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)