Dor de frumos
de poezie, de oameni, de cald, și blând, și bun...
Scurte
Dumnezeu și coala de hârtie, singurii prieteni care nu trădează și nu abandonează vreodată.
*****
Cât durează liniștea
între două bătăi de inimă,
între două gânduri
care se sparg pe dinăuntru,
între două suflete care
se ciocnesc pentru a se regăsi
și apoi se despart pentru
a se putea iubi?
*****
sunt incă tănără, da' - mi pare
că am trăit mii de vieți
printre-anotimpuri călătoare...
Totul este frunză-n vânt...
"De ce stai încruntată? Să nu stai încruntată, uite ce bine arăți când nu te încrunți!"
"Ridurile de pe suflet sunt mai urâte decât cele de pe frunte", răspund într-o doară femeii care venise neinvitată peste sufletul meu. Ce treabă avea cu ridurile mele, ce-i păsa?
Totuși, câtă dreptate avea: "În viață, orice ți s-ar întâmpla, să nu stai încruntată, să ții capul sus și să zâmbești, nimic nu merită să stai supărată!" O supraviețuitoare a cancerului de aproape 20 de ani deja. O discuție premonitorie cumva, de care-mi voi aminti, fără-ndoială și cu alte ocazii... între cer și pământ, printre frânturi de suflet și frunze în vânt...
*sursă foto:Internet
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
.jpg)

%20(1).jpg)







